Consecințele schimbărilor climatice sunt perceptibile. Este adevărat că nu orice incendiu de pădure și orice inundație poate fi atribuită schimbărilor climatice, însă oamenii de știință sunt de acord că fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente din cauza încălzirii globale provocate de om.
"Schimbările climatice provocate de activitatea umană au deja un impact prin numeroase fenomene meteorologice și climatice extreme în toate regiunile lumii", se arată în cel de-al șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC) al ONU din 2021.
Conform unui studiu realizat de Universitatea Cornell din New York, 99,9% dintre studiile revizuite de experți independenți din același domeniu ("peer-reviewed") ajung la concluzia că schimbările climatice sunt provocate de om.
Cu toate acestea, există încă persoane care se opun acestor constatări științifice, neagă sau minimalizează schimbările climatice sau consecințele acestora și încearcă prin diverse luări de poziție să exercite influență politică.
Cinci strategii prin care sunt negate sau bagatelizate schimbările climatice
Ce strategii folosesc cei care neagă schimbările climatice, pentru a semăna îndoieli cu privire la realitatea științifică a crizei climatice provocate de om? #Faktenfuchs a întrebat oameni de știință din domeniul climei și experți în comunicare despre acest aspect.
Strategie nr. 1: Mimetismul științific
O tactică frecventă este "mimetismul", spune Michael Brüggemann, profesor în domeniul Științelor comunicării la Universitatea Hamburg, într-un interviu pentru #Faktenfuchs. Brüggemann se ocupă cu cercetarea climei și comunicarea științifică.
În zoologie, mimetismul se referă la un tip de adaptare, care servește la protejarea unui individ și la inducerea în eroare. La fel, cei care neagă schimbările climatice au imitat studii științifice, copiind metode și ritualuri: "Știința se caracterizează, printre altele, prin faptul că organizează conferințe și publică lucrări științifice. Că există experți, care prezintă grafice." Toate aceste metode sunt copiate, afirmă Brüggemann.
Strategia nr. 2: Date corecte pe post de "grăunte de adevăr“
Textele persoanelor sau organizațiilor care minimalizează schimbările climatice citează adesea surse serioase și demne de încredere, ca de pildă datele Serviciului German de Meteorologie. Aceasta este o altă tactică, explică expertul în comunicare Michael Brüggemann. "Dacă vrei să produci știri false "bune", ai întotdeauna nevoie de un grăunte de adevăr." Datele existente sunt interpretate într-un mod unilateral sau scoase din context, astfel încât ajung să fie prezentate ca o presupusă dovadă a propriei teorii.
Serviciul German de Meteorologie cunoaște această problemă, a declarat într-un interviu pentru #Faktenfuchs Andreas Becker, meteorolog și coordonator al Departamentului de monitorizare a climei din cadrul Serviciului German de Meteorologie (DWD):
Strategia (...) constă în încercarea de a conferi o anumită autenticitate afirmațiilor, prin citarea DWD și obținerea datelor de la DWD. Dar acestea sunt sucite apoi în așa fel încât să corespundă propriilor afirmații. Andreas Becker de la Serviciul German de Meteorologie (DWD).
Meteorologul Lukas Kluft, cercetător la Institutul de Meteorologie Max Planck din Hamburg, explică într-un interviu acordat #Faktenfuchs cum cei care bagatelizează schimbările climatice trag concluzii false prin alegerea selectivă a datelor corecte și printr-o argumentație pseudoștiințifică.
Strategia nr. 3: Argumente de tip "straw man“
Ca exemplu, Kluft menționează așa-numitul „argument al omului de paie“: o metodă prin care cei care neagă schimbările climatice pretind că analizează teoria schimbărilor climatice. În realitate, ei argumentează împotriva unui „straw man", adică a unei versiuni fictive și distorsionate a argumentelor pe care le combat.
Astfel, una dintre „concluziile" celor care neagă schimbările sună așa: dacă teoria schimbărilor climatice din cauza CO2 este adevărată, ar trebui să fie posibilă măsurarea încălzirii întotdeauna și peste tot, în orice loc din lume și în orice moment. Apoi autorii se referă la serii de date ale unor stații meteorologice individuale sau la momente în care acestea nu se potrivesc. Dar această presupunere este "pur și simplu greșită", consideră Lukas Kluft. „Omul de paie“ induce în eroare.
Întreaga idee de la baza efectului de seră se referă la un fenomen global și este ceva ce observăm pe perioade mai lungi de timp, nu în momente individuale. Lukas Kluft, cercetător la Institutul de Meteorologie Max Planck
Analiza lui Kluft: „Mai întâi ei construiesc acest <om de paie>, care în realitate nici nu este supus dezbaterii, iar apoi nici măcar nu îl prezintă ca atare, ci folosesc așa-numita <metodă cherry picking>". Această tactică este cea pe care o vom prezenta în următorul pas.
Strategia nr. 4: „Cherry Picking“
„Cherry Picking“ este o metodă tipică a celor care neagă schimbările climatice, dar și a celor ce neagă știința în general, spune Toralf Staud, jurnalist, autor de cărți și redactor la "Klimafakten.de", într-un interviu pentru #Faktenfuchs: „Aceștia caută și prezintă doar date specifice, care le convin, pentru a susține o teză stabilită anterior." De exemplu, sunt selectate serii de date de la stații meteorologice individuale, momente ale zilei sau anumite luni, care se presupune că ar contrazice realitatea științifică a schimbărilor climatice provocate de om.
În mod similar, este o procedură incorectă din punct de vedere științific să compari datele din diferite localități, consideră Andreas Becker de la DWD. De exemplu, creșterea cantității de CO2 în Hawaii, care este, în opinia lui Becker, cât se poate de reprezentativă pentru o evoluție globală, cu măsurătorile punctuale ale stațiilor meteorologice individuale, de exemplu cea din München. "Sunt alese secțiuni spațiale și temporale care nu sunt comparabile cu o realitate globală." Datele de la o singură stație meteo sunt reprezentative doar într-o măsură limitată și au o variabilitate naturală mai mare, explică Becker.
Pentru a stabili comparabilitatea, Serviciul German de Meteorologie analizează toate datele stațiilor "astfel încât astfel de efecte locale, care pot indica uneori valori în sus și alteori în jos sau pot influența o tendință de creștere sau de scădere, să fie echilibrate".
Având în vedere numărul mare de stații meteorologice și de date, o astfel de selecție duce la un "succes previzibil“, constată Toralf Staud. Însă cercetarea corectă funcționează exact invers:
Oamenii de știință serioși sunt foarte, foarte atenți în a evalua numărul total de date climatice disponibile și a trage concluzii pe baza acestora. Iar realitatea este că acestea sunt clare la nivel mondial, pentru multe echipe de cercetare diferite. Există o încălzire globală provocată de om, și există inclusiv în Bavaria. Toralf Staud, jurnalist specializat în probleme climatice
Strategia nr. 5: Minimalizare și amânare în loc de negare
Între timp, negarea acestor realități fizice și științifice nu mai funcționează prea bine și devine din ce în ce mai rară, observă Brüggemann, expert în comunicare. "Pentru că majoritatea oamenilor pur și simplu a înțeles: Asta este, ne confruntăm cu o problemă."
Însă noile strategii nu sunt mai puțin sofisticate și nici mai puțin periculoase. În cadrul dezbaterilor actuale privind protecția climei, consecințele schimbărilor climatice sunt chiar mai des minimizate. Protagoniștii încearcă să găsească motive pentru a considera că protecția mediului nu este necesară sau posibilă în acest moment, spune Brüggemann.
Într-un articol al Universității Cambridge, autorii identifică aceste "discursuri ale amânării măsurilor climatice“. „Una dintre variante este, de exemplu, afirmația: "Oh, o astfel de măsură este foarte costisitoare. Se vor pierde locuri de muncă", explică Brüggemann. Iar unele dintre aceste argumente sunt la fel de false ca afirmația că nu există schimbări climatice.
O altă tactică constă în a-ți pune speranțe în tehnologii care (încă) nu există. Conform lui Brüggemann, în astfel de cazuri motto-ul este: "Nu trebuie să facem nimic acum, însă inginerii germani ne vor prezenta o soluție la această problemă climatică, marele aspirator de CO2 pe care îl putem atârna în aer și care îl va aspira.“
Alteori responsabilitatea este transferată asupra altora: „Afirmă că chinezii sunt de vină. Noi, germanii, nu putem schimba ceva, pentru că ei poluează foarte mult mediul înconjurător. Așa că noi înșine nu trebuie să facem nimic. Aceasta este o soluție mai confortabilă din punct de vedere cognitiv", spune Brüggemann.
De ce sunt crezute aceste narațiuni
Unele teorii de acest tip au potențialul de a fi acceptate de public, spune Toralf Staud, redactor la Klimafakten. Motivul: unii oameni nu vor să creadă că există încălzirea globală provocată de om. “Este un subiect neplăcut. Și are consecințe neplăcute. De aceea, când dai peste un text în care se spune: „De fapt nu e chiar așa de grav“, tinzi să fii destul de receptiv, fiindcă îți oferă posibilitatea de a nu te confrunta cu acest disconfort." Dar acest lucru nu schimbă realitatea, și anume faptul că schimbările climatice există și că noi resimțim consecințele acestora.
CONCLUZII:
Persoanele care refuză să accepte realitatea privind încălzirea globală provocată de om încearcă să nege sau să bagatelizeze schimbările climatice. În acest scop folosesc diverse strategii, cum este mimarea unor studii științifice și publicarea de articole pseudoștiințifice.
În textele lor, cei care neagă schimbările climatice fac adesea referire la surse de încredere, cum sunt datele Serviciului German de Meteorologie, pentru a-și legitima afirmațiile. Însă atunci când interpretează datele, ei procedează în mod neștiințific, pornesc de la ipoteze false, construiesc argumente de tip "om de paie" sau aplică metoda „cherry picking“. Concluzia lor, conform căreia schimbările climatice provocate de om nu există, este falsă.
Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință din întreaga lume împărtășește concluzia că încălzirea globală este cauzată de om și că o consecință a schimbărilor climatice sunt fenomenele meteorologice extreme mai frecvente și mai intense.
"Hier ist Bayern": Der BR24 Newsletter informiert Sie immer montags bis freitags zum Feierabend über das Wichtigste vom Tag auf einen Blick – kompakt und direkt in Ihrem privaten Postfach. Hier geht’s zur Anmeldung!